Duminică, 2017-09-24, 4:17 AM
Bine aţi venit Vizitator

Site-ul meu

Blog

Acasă » 2014 » Noiembrie » 18 » Onoreaza-ti mortii... Ei sunt tu
0:50 AM
Onoreaza-ti mortii... Ei sunt tu

Suna ciudat acest cuvant - "mort". De fapt nimeni si nimic nu moare. Doar se transforma.
Sufletul nu moare, energia unei persoane transcede etape si forme, traverseaza dimensiuni, exista. Chiar daca tu, in forma ta condensata, solida, in trup - nu poti percepe prin filtrele organelor de simt. Asa cum nu vezi curentul electric. Asa cum nu vezi magnetismul.

Vibratii diferite.

Ei, mortii - exista in continuare, si-mi permit sa spun ca exista la un nivel superior conditiei noastre materiale, limitata de senzorii densi.

Ma intrebam in copilarie de ce atatea actiuni pentru cineva care oricum nu mai este printre noi. Eram convinsa ca este pur si simplu un mod de a-si alina durerea al celor care au pierdut persoane dragi. Chiar si admitand ca exista un rai in care ajung cei care mor. Ce nevoie ar mai avea ei de lumanarile mele sau de mancarea mea?

Intre timp am inteles. Nu perseverand in aplicarea dogmelor religioase, nici crezand orbeste in principii hermetice. Mi-am conturat convingeri abia cand am descoperit ca stiinta suna mai ezoteric decat ezoterismul.

Mortii mei nu sunt morti.
Mai mult decat atat, ei fac parte din mine, din bagajul meu de informatie energetica. ADNul meu este format din ADNul lor. Neuronii mei pastreaza informatia neuronilor lor. La nivel inconstient - am in mine informatia tuturor stramosilor mei. In stare de hipnoza le accesez, deci ele exista in mine. Suma vibratiilor lor este vibratia mea. Fiecare a contribuit cu ceva la fiinta mea in aceasta forma. Din toate punctele de vedere. Suntem o retea dinamica. Sau, matematic vorbind - suntem o ecuatie. Azi, eu sunt rezultatul. Maine - va fi copilul meu, iar eu devin o variabila din ecuatie.
Ei sunt eu.
Noi toti suntem copilul meu.

Nu ma mai intreb de ce se pun pomelnice pentru neamuri pe care nu le-am cunoscut in viata mea, si pe care nu le-as fi placut daca le-as fi cunoscut. Era o intrebare a mintii constiente, conditionata de filtrele dense ale egoului. Ego a carui lume se limiteaza la informatii organizate in tipare comode. Ego interesat doar de nevoile mele primare, in cea mai solida forma a expresiei. Formatat in geometria caracteristica unei epoci darwiniste.

Am invatat ca descind din maimuta si functionez in virtutea unei biologii complexe, dar intamplatoare. Corpul meu se formeaza intrauterin dintr-o celula, care din motive inexplicabile se multiplica inteligent, si o face exceptional, misterios, fantastic, ajungand la structuri mai complexe decat orice computer, mai bine organizate decat orice soft existent.
Si am invatat ca aceasta structura nemaipomenita se degradeaza si moare.
Totul - ceas.
Directionat de creierul meu pana la cel mai nesemnificativ muschi. Pana la celula de epiderma care stie sa se regenereze sistematic. Si fara efortul meu constient de reglare a functiilor. Deci totul e coordonat de creierul meu, dar fara ca eu sa fiu constienta, dar cu toate astea totul este intamplator, si nimic din ceea ce nu vad cu ochiul liber nu exista. In afara de functiile mele vitale.

Asa e formatat egoul meu. Dupa teoriile domnului Darwin care dupa o saptamana petrecuta pe o insula nelocuita - a decis adevarul a miliarde de oameni.

Intre timp s-au inventat microscopul si alte aparate de precizie fina. Si s-a descoperit ca cea mai mica celula nu este materiala de fapt. Doar pare asa.
Intre timp am aflat ca toate imaginile pe care le vad eu - nu sunt altceva decat impuls electric.
Am invatat asta in clasele primare, insa intrebarile mele de atunci s-au estompat repede, directionata de profa grabita sa-si predea lectia asa cum scrie in manual, si sa-si vada de treaba ei. Hotarata sa nu para nepregatita tocmai in fata unui copil (si nu dintre cei mai disciplinati).

Intre timp am aflat ca materia nu e materie, ca constiinta nu e in creier, ca creierul opereaza "pe la spatele meu" in timp ce eu ma cred stapana absoluta a neuronilor mei zglobii.

Intre timp am inteles ca mortii nu mor. Si ca ei sunt eu. Suntem o ecuatie in manifestare.
Le multumesc ca exist, asa cum ei imi multumesc pentru ca evoluez. Suntem un tot.
Fiecare gand al meu armonios - este o forma de energie depusa in structura tuturor. Printr-o logica elementara - fiecare forma depusa in structura - este o variabila in ecuatia dinamica - din care fac parte.

Fiecare gest, gand, vorba a mea - reprezinta o energie. Stiintific demonstrat.

Aprind o lumanare, si trimit lumina tuturor celor care nu mai sunt in trup. Ii onorez, chiar si egoist, chiar si numai pentru ca eu exist in forma asta aici si acum. Il rog pe Dumnezeu sa-i aibe-n paza. Chiar daca pe cei mai multi nu-i cunosc. Nu-mi cunosc nici cele mai importante procese ale creierului meu, si cu toate astea fara buna lui functionare nu as fi. Sau as fi o handicapata. Sau o schizofrenica. Sau o leguma.

Trimit lumina tuturor neamurilor mele de sange, si tuturor prietenilor, colegilor, cunostintelor care nu mai sunt in trup pe acest pamant. Le multumesc pentru ca exista. Datorita lor, eu astazi sunt exact asta. Fiecare a contribuit cu forme de energie la suma atomilor care ma compun. Melodia mea este compusa din conglomeratul de note muzicale cu care au participat toti.


 

Vizualizări: 195 | Adăugat de: Angeoudemon | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
avatar
Autentificare
Căutare
Calendar
«  Noiembrie 2014  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Arhiva materialelor
Prietenii site-ului
  • Creaţi un website gratuit
  • Desktop Online
  • Jocuri Online Gratuite
  • Tutoriale Video
  • Toate Tag-urile HTML
  • Kit-uri de Navigator
  • Statistici

    Total online: 1
    Vizitatori: 1
    Utilizatori: 0
    Copyright MyCorp © 2017