Marţi, 2017-09-26, 10:59 PM
Bine aţi venit Vizitator

Site-ul meu

Blog

Acasă » 2014 » Noiembrie » 18 » Prietenia...
0:54 AM
Prietenia...


Ca un Varsator veritabil - sunt prieten de meserie. M-am nascut cu chestia asta in mine, e in natura mea sa "prietenesc"

Pe langa prietenie, mai am si chemarea unui veritabil soarece de biblioteca: sa citesc, sa inteleg cat mai mult, sa stiu toate trendurile in stiinta, in viata, in sentimente. (Tot de la zodie mi se trage..)

Nu am excelat mereu in acestea, dar am studiat, am citit, am experimentat.... Le-am combinat, si ma gandesc ca visul meu cel mai frumos ar fi sa deschid un laborator de prietenie.
In loc de eprubete si microscoape - as avea sentimente.
As combina forme-gand cu geometria inimii. As crea prietenie, as repara prietenie, as studia retete ale nemuririi prieteniei.

Pentru ca acolo, in prietenie - in general accesam sentimente veritabile de iubire.
Iubirea fiind baza, continutul, si cireasa de pe tort in viata.

Si acolo, in prietenie - iubirea este lipsita de atasamente, lipsita de impulsuri sexuale - prin urmare mult mai aproape de iubirea neconditionata.

Evident, ma refer la prietenia solida, aceea care rezista si dupa primul schimb de pareri contrare, si dupa prima concluzie ca nu va potriviti gusturile chiar la tot, si dupa primul necaz al celuilalt.

M-am tot gandit la asta.... Exista o reteta pentru prietenie? Exista o definitie macar a prieteniei perfecte?

Cum se face ca tu, acelasi tu - poti fi prietenul cel mai bun al cuiva, si in acelasi timp nu reusesti sa te aduni pentru a fi macar amic al altcuiva?

Cum se face ca cineva iti este prieten neconditionat, si in acelasi timp altcineva nu reuseste nici macar sa-ti fie o buna cunostinta?

Da, am luat in calcul asta - cu compatibilitatea.
Evident, doi (sau mai multi) oameni compatibili leaga prietenii stabile. Evident, compatibilitatea vine din tipare comune (sau complementare), din istorii comune, din karme comune, etc... etc...

Evident ca nu vom fi cu toti cunoscutii nostri - prieteni la catarama.... Nici n-am avea cum, n-am avea timp, spatiu, poate nici dispozitie pentru asta.

Si evident ca numai Dumnezeu stie de ce suntem prieteni atat de buni cu cate cineva.

Insa in afara de prieteniile solide, vechi, batute-n cuie, cu totii avem relatii de conjunctura. Pot fi prietenii scurte, sau pot fi doar atat: relatii scurte de amicitie, de colaborare, sau antipatii.

Aici ma intereseaza tare. Cat? Cum? De ce?

Mmmm... pai.... deoarece.
Deoarece fiecare are bagajul sau de sentimente de oferit neconditionat.
Unii cu valize XXL, altii cu posete-plic.

Aici nu e vorba de compatibilitate. E vorba de disponibilitatea fiecaruia de a oferi din inima sa. De deschiderea fiecaruia spre oameni. Spre sine. Spre Dumnezeu pana la urma.

De ce? Pentru ca in Dumnezeu esti un bun prieten pentru oricine, chiar stiind ca nu pui neaparat bazele unei relatii de durata, sau ale uneia de beneficiu comun.
In Dumnezeu esti cu inima deschisa, si esti prieten fara un "pentru ca"...
In Dumnezeu oferi din inima ta. Nu din minte, nu din Ego, nu din compatibilitate. Oferi pentru ca esti.
In Dumnezeu esti deschis spre oameni. Poate ca nu iti plac toti, poate ca unii incalca flagrant principii la care tu tii, poate ca altii iti par prosti, sau rai, sau ciudati - insa daca e sa ai o interactiune cu ei - alegi sa o faci cu intentii bune, prietenesti.

In Dumnezeu esti deschis spre Sinele tau. Care este spirit. Suflet. Creatie divina.
Deschis spre Sinele tau, iti intelegi macar intuitiv natura, si stii ca tot ce oferi in afara esti tu.
Nu ma refer la constiinta faptului ca "Dumnezeu nu doarme", " Karma nu iarta pe nimeni" si alte clisee ale legii cauzei si efectului.
Ma refer la constiinta faptului ca tu esti suma vibratiilor tale. Nimic in plus.
Vibratiile tale sunt toate din tine. Ganduri, sentimente, visuri, sperante, cuvinte rostite, actiuni, dorinte, frici, etc...
Tu esti ceea ce emiti. Nimic mai mult, nimic mai putin.

.. As deschide un laborator de prietenie. As cultiva sentimente. As crea vibratii inalte molipsitoare. Cum au creat altii Sida. In laborator, cu molecule triste. Atat au combinat pana au creat o vibratie a unei boli terminale molipsitoare. Eu as folosi molecule fericite. Atat le-as combina pana as crea vibratia iubirii neconditionate, si as scoate prietenia molipsitoare...


 

Vizualizări: 192 | Adăugat de: Angeoudemon | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
avatar
Autentificare
Căutare
Calendar
«  Noiembrie 2014  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Arhiva materialelor
Prietenii site-ului
  • Creaţi un website gratuit
  • Desktop Online
  • Jocuri Online Gratuite
  • Tutoriale Video
  • Toate Tag-urile HTML
  • Kit-uri de Navigator
  • Statistici

    Total online: 1
    Vizitatori: 1
    Utilizatori: 0
    Copyright MyCorp © 2017